Puțină magie :)
Speranţa moare ultima
Cei ce folosesc expresia asta deja şi-au pus mâinile-n sân în faţa unei situaţii date. Aşteaptă ca altcineva să facă ceva sau altceva să se-ntâmple spre îndreptarea lucrurilor sau spre atingerea unui ţel/obiectiv. Ba chiar sunt resemnaţi. Chiar dacă lucrurile vor merge prost, asta e. N-a fost să fie.
Sper să iau examenul
Cum adică speri? Ca să iei un examen eu credeam că trebuie să înveţi. E mai grav dacă cineva care speră să ia un examen îl ia decât dacă nu-l ia. Dacă nu-l ia, îl motivează ca la următorul să înveţe. Să nu mai spere. Să muncească mai mult. În schimb dacă-l ia, atunci o să spere şi la următorul. O să spere la toate examenele. O să spere şi-n viaţă. Şi când a dat greul peste el s-a terminat povestea.
Cam cu cât suntem în urmă
Şi să nu uităm că cei de la Twitter încă n-au găsit o soluţie ca să scoată bani din jucăria aia a lor.
Ia vedeţi că între timp Neogen
Bicicletă de la Peugeot (B1K)
Cei de la Peugeot au nişte designeri creativi. Au pus la cale de-un concept de bicicletă fără lanţ, din fibră de carbon şi cu nişte cauciucuri ciudate... Sunt curios dacă va ieşi (vreodată) exact aşa cum e în poze.
Vezi şi
De ce ne-ntrerupem unii pe alţii când vorbim
În toate grupurile/grupuleţele am observat treaba asta. Nu că fiecare grup are pe câte unul care întrerupe pe toată lumea, ci toată lumea întrerupe pe toată lumea. Şi nu neapărat intenţionat, pur şi simplu nimeni nu realizează chestia asta. Li se pare normal să "intre" peste celălalt, e ceva firesc să intuiască ce vrea să spună celălalt şi e perfect natural să nu-şi ceară scuze celui pe care-l întrerupe. Mie îmi miroase a nesimţire şi proastă creştere.
De ce întrerupi pe cineva:
- ţi-ai adus aminte brusc de ceva şi, ca să nu uiţi îi spui respectivului sau altcuiva ce ţi-ai adus aminte. După ce ţi-ai cerut scuze în prealabil, normal :)
- te grăbeşti, trebuie să pleci sau o altă situaţie de miniforţă majoră
- intuieşti ce vrea să spună respectivul şi îi iei vorba din gură
- ai ceva mai cool de zis decât ce vrea să spună el
- e prost şi oricum n-ai ce să înveţi de la el
Două'j de mii de coco
Adică de Euro? Da. Păi de ce nu le zici Euro? Nu știu, sună altfel.
Unii simt o nevoie (în urină probabil) de a spune monedei Euro altfel decât Euro. Ca de exemplu: coco, euroi, euros, coconaut, cocari.. Fiecare poate inventa ce denumire vrea sau cum îi vine la gură (unii chiar o fac) că, în contextul discuției, interlocutorul își dă oricum seama despre ce este vorba.
Atunci unde e problema? Căci cei care folosesc astfel de termeni nu văd nicio problemă. Poate nici nu e. Dar personal, în momentul când aud pe cineva folosind astfel de termeni, instant mi se conturează câteva impresii despre el:
- n-are cu ce să iasă în evidență și vrea să iasă cu asta, fără să-și dea seama că iese negativ
- n-o să aibă niciodată bani serioși dacă pe un' se duce folosește asemenea termeni, nu-l ia nimeni în serios
- nu-mi inspiră încredere, am impresia că vrea să dea discuției o tentă "interlopă"
- pe principiul cine se-aseamănă se-adună - cu mine vor fi slabe șanse să mai aibe vreo combinație
- etc.
- e prost