Acatiste online
Pentru că noi, păcătoşii suntem prea ancoraţi în viteza realităţii de zi cu zi, goana după supravieţuire mâncându-ne tot timpul şi întru completarea internetului unde zice-se că găseşti tot ce vrei, cei de la crestinortodox.ro s-au gândit să ne faciliteze legătura cu cele sfinte (Doamne-ajută!) aducându-ne la un click distanţă un formular pentru
Păi era exact ce ne lipsea. Spuneţi-mi voi mie, cum puteam eu să fac să-mi ajungă pomelnicul pe buzele unui popă grăbit, rostit în viteză şi neinteligibil fără să ajung nas în nas cu el? Să fie şi pomelnicul meu pomenit acolo... Unde acolo? Eh, acolo, ce mai contează..
Observăm că încă de pe prima pagină ne e prezentat un buton mare (cu îndemn la acţiune pe el, bineînţeles), "Trimite un pomelnic acum". Hai să trimitem, maică...
Grijă mare la superglue :)
Un alt banc cu iepuraşul
-Doar atât?
-Da.
-Păi.. n-am ce bani să-ţi cer pe un cui.. ia-l aşa
-Mulţumesc mult! - zice iepuraşul şi pleacă ţopăind afară.
A doua zi la fel. Se duce iepuraşul la cuie (acum ştia unde sunt), ia un cui şi dă fuga cu el la casă.
-Tot un cui?
-Da.
-Ok, hai ia-l aşa, că n-am ce bani să-ţi iau pe el - zice vânzătorul
A treia zi la fel:
Telefonul sună întotdeauna de două ori
Încă o chestie observată de mine şi încă neelucidată: de ce când sună telefonul (în special fixul) cel care răspunde lasă să sune de două ori? Chiar dacă se află lângă telefon în momentul ăla. Şi răspunde EXACT în mijlocul celui de-al doilea ţâr. Uneori lasă să sune şi de trei ori, dar de răspuns neapărat trebuie să fie în mijlocul ţârului :)
O fi vreo chestie rămasă de la vechile servicii RomTelecom, când dacă nu lăsai să sune mai mult nu se făcea legătura ca lumea. Şi îi mâncai şi celuilalt impulsurile. Sau voiai să fii sigur că ăla care sună încă mai sună şi n-a închis între timp. Sau n-avea timp telefonista să bage firele, dreq ştie..
Oricare-ar fi motivul, cert este că toată lumea trecută de 25-30 de ani face aşa. Inclusiv eu (aoleu, chiar, şi eu la fel fac!). Unii procedează aşa şi cu mobilele. De ce naiba - nu ştiu, sunt convins că dacă răspund imediat cum a început să sune sau chiar între sonerii vorbesc la fel de bine ca şi-atunci când răspund în mijlocul ţârului. Secretarele au scăpat de obiceiul ăsta, că-s toată ziua pe telefoane şi probabil şi-au dat seama că e o prostie. În rest - avem toţi ascunsă bine în subconştientul nostru rămăşiţa asta comunistă.
Ce de lume stă!
-Văăleeeuuuu, da' ce de lume stă! Cât amar de lume stă la umbră şi n-are ce face.. Şi câte tarlale stau
Mai zicea ceva de pensii, da' n-am mai înţeles că nu mă puteam opri din râs..
Ce putem învăţa de la personajele Disney :)
Cu ce se mănâncă redbull-ul?
În supermarket, mergând printre rafturi, el întreabă:
-Ţie-ţi place mă redbull-ul ăsta?
Ea:
-Nu ştiu, că n-am mâncat niciodată.
Autostopul
Văd că a devenit o modă să scrii pe blog că iei autostopişti în maşină. Dă bine. Arăţi că eşti şi din acest punct de vedere cu un pas înaintea celorlalţi, care, dacă nu scriu nimic de autostopişti automat înseamnă că nu-i iau.. Mai ales că tu îi iei, dar nu le iei nici bani, normal. Şi scrii şi despre asta. Te face să te simţi mai civilizat, că de, în Europa cică aşa se face, fără să ştii că acolo opreşte o maşină să te ia după ce au trecut alte 100 înaintea ei cărora le-a fost frică să te urce.
Toţi povestesc numai partea frumoasă, ce-au vorbit cu ăia, ce i-au tras de limbă, ce-au învăţat de la ei, ce frumos socializează ei că de-aia şi-au făcut şi bloguri, nu? Să socializeze. Şi socializează pe blog despre cum au socializat ei cu autostopiştii :)
Păi stai aşa, că am şi eu poveşti cu autostopişti. Multe. Dar două mi-au rămas în minte, una în care le-a ţâţâit curu' de frică şi alta în care mi-a ţâţâit curu' de frică.
O muşcat de amor
Amu' eu tot în dilemă am rămas: o muşcat de amor sau n-o muşcat de amor? Cu savor, por favor!