idioţenii - Jordaş's Blog

Pe cine pariem?

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-12-02T23:42:24+02:00

Aşa cum am mai scris acum vreun an de zile, ăştia de la Antena 3 au format o clică :) Se invită unii pe alţii, dau cu căcat în stânga şi-n dreapta (pardon, dezbat problemele grave ale ţării), se aprobă reciproc etc.

Diferenţa dintre ei şi OTV e că la ei nu dansează încă nimeni pe mese. Acum văd că din ce în ce mai des îşi împart ecranul să încapă cât mai mulţi odată:

Ia uită-te la ei... zici că-s nişte câini din ăia la curse, hămesiţi, care aşteaptă să se deschidă uşile să se năpustească după ciolan.. Când îi văd împărţiţi aşa îmi vine să pariez.. Mi-e şi frică să deschid o şampanie în sufragerie să nu creadă că le-am dat startul şi să-mi iasă din TV!

Îmi sunt simpatici, şi Gâdea şi Mircea Badea. Gâdea că e un copil printre atâtea hiene care-i vin pe la emisiune, Badea că e haios şi scoate numai teorii conspirative din el. Cu toate astea n-or să reuşească în veci - cel puţin în ceea ce mă priveşte - ce şi-au propus cu emisiunile lor: să-mi influenţeze votul.

Meseria de jurnalist

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-11-14T07:07:47+02:00

Mă uit la ăştia pe la TV cât se bălăcăresc între ei că ăla-i mai bun jurnalist decât celălalt, ba nu, ăla din dreapta e mai bun decât ăla din stânga, ba stai că mai e unul pe telefon care cică el e mai bun jurnalist decât toţi. Unu-i mai jurnalist ca altul.

Că vezi Doamne îşi fac meseria cum trebuie. Că respectă deontologia. Că informează lumea corect. Că nu manipulează. Că se duc la faţa locului. Că stau în frig şi ceaţă. Într-un cuvânt îşi practică meseria pe care ei şi-au ales-o.

Acum stau şi mă gândesc că n-am auzit niciodată vreun zidar să se laude că el e cel mai bun şi că înalţă cei mai drepţi pereţi. Sau vreun fierar, că el strâmbă cel mai bine fiarele.

Care-i faza cu meseria de jurnalist? De ce vrei să-ţi respect eu meseria? Că mă informezi? Păi ăsta-i jobul tău. De ce trebuie să-mi sugerezi subtil la TV că eşti cel mai bun? Asta-mi miroase a frustrare. Jurnaliştii cu adevărat buni nici n-au timp să se gândească dacă-s buni sau nu. Ăia care-ţi construiesc maşina, dacă nu ţi-ar pune o şaibă la direcţie intri cu ea în gard, dar n-auzi pe nimeni să se laude cu asta.

Nu mă interesează, tâmpiţilor, cât de buni sunteţi. Daţi-mi ştirea şi gata, plecaţi din faţa mea că mi se face greaţă. Dacă simt că nu-ţi faci jobul cum trebuie schimb programul, cumpăr alt ziar, ies de pe site, am eu metodele mele, nu-i nevoie să-mi spui că tu eşti cel mai bun. Eşti cel mai prost! Te-ai supărat că te-am făcut prost? Şi ce-ai să faci, nu mă mai informezi? N-ai cum, că ai să mori de foame. Că şi jurnalismul e ca orice piaţă, cei mai buni ies la suprafaţă mai devreme sau mai târziu, fără să fie nevoie să spună în public cât de buni sunt.

Doar pentru că prin natura meseriei jurnalistul are acces la mase, nu-l face mai special. Cât de prost să fii să te caci pe tine în faţa a zeci de mii de oameni că tu eşti cel mai bun? Mă gândesc dacă în Irak în loc de trei jurnalişti erau răpiţi trei strungari, se mai făcea atâta vâlvă?

Inflexibilitate

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-09-20T01:15:34+03:00

Unii oameni dom'ne au nişte reguli clare. Unii nu beau cafeaua decât cu două linguriţe de zahăr. Alţii în fiecare dimineaţă în drum spre serviciu îşi iau câte-un loz în plic de la chioşcul din colţ. Să nu cumva să desfiinţaţi chioşcul că jar mâncaţi, s-a-nţeles?

Alţii (să zicem că) ţin solniţa cu sare în frigider. De ce nu? Poate fi şi asta o regulă. Sarea în frigider, de câte ori o cauţi e acolo, în sertarul pentru fructe. Ştii s-i-g-u-r. Că e regula/tarlaua ta şi faci ce vrei.

Dar cum nu trăieşti singur pe planeta asta, te împiedici de oameni care folosesc frigiderul pentru ţinut mâncare la rece. Şi într-o zi - aoleu, sarea nu mai e în frigider! Ce faci? Păi vai de mine, ce mă fac, ce mă fac.. Închizi frigiderul. Eşti un pic dezorientat. Te uiţi pe masă. Vezi solniţa acolo, într-un colţ. Uh, un sentiment de uşurare, că ai găsit-o, urmat de unul de frustrare, că ai dat de-un ciudat care ţine sarea pe masă. Hmm, nu mai eşti pe tarlaua ta, eziţi o clipă după care.. Nu dom'ne, sarea trebuie să stea în frigider, eu am reguli stricte! O iei şi o bagi în frigider.

Aoleu, stai aşa, că a doua zi iar nu mai e sarea în frigider! Cineva i-a mutat locul. Te uiţi pe masă, masa curată, nimic pe ea. Mwaaii, cineva-şi bate joc de tine! Cauţi prin cuptorul cu microunde, pe sub chiuvetă, pe televizor în sufragerie, pe oriunde te gândeşti că ar ţine un om normal sarea. Nimic.. Ce faci? Păi ce să faci, mănânci nesărat.

Mănânci nesărat o dată, mănânci nesărat de două ori iar când simţi că nu mai poţi, le spui celorlalţi - măi, nu mai ţineţi sarea în dulap, băgaţi-o în frigider, acolo e locul ei şi acolo trebuie să stea. De ce? Pentru că {insert dumb reason here}. Ceilalţi se uită un pic ciudat, se gândesc că ştii tu ceva iar ei or fi trăit degeaba pân' acuma, dar (probabil) fiindu-le simpatic şi gândindu-se că mai au de împărţit sarea de-acum încolo cu tine, fie.. De-acum să stea sarea în frigider!

Aşşaaa... Una-i rezolvată. Ai sarea lângă tine, da' parcă merge şi nişte piper. Te uiţi în congelator - ia piperul de unde nu-i! Bă voi nu sunteţi normali? Unde-i piperul? Păi un' să fie - spune unul cu juma' de gură - în dulap... În dulap? Păi ce caută-n dulap? De-acuma-ncolo piperul stă în congelator!

Şi-atunci invariabil se găseşte unu' care să te dea la căcat.. Se ridică de la masă, ia sarea din frigider şi-o pune în dulap. La fel şi piperul, cu o hotărâre în mişcări care-ţi dă de înţeles că.. eşti cam prost.

Hopa! La asta nu te-aşteptai. Ce-a făcut ăsta, ţi-a luat sarea şi-a pus-o-n dulap? Te-a descumpănit puţin. Te desumfli. Off.. Nimeni nu te-nţelege. Pe unde-ai fost nimeni nu ţinea sarea-n frigider. E greu să-ntinzi mâna direct de pe scaun să iei sarea. Ce-i de făcut? Păi.. nu prea ai ce. Sarea-i în dulap. Aoleu, iar ţi-am adus aminte! Te uiţi în sus, Dumnezeule Mare! Sunt trei linguriţe de zahăr în cafea, s-a desfiinţat chioşcul de loz în plic, a băgat solniţa-n dulap! Începi să te rogi la divinitate. Şi-i spui tot, de-a-fir-a-păr, cum că tu nu poţi trăi altfel decât cu sarea-n frigider şi piperu'-n congelator, că aveai şi tu nişte reguli clare iar ceilalţi s-au căcat în ele. Că te sinucizi, că nu mai poţi să suporţi. Divinitatea nu ştie care-i treaba, el tre' să aibe grijă de Pământ să se-nvârtă, nu stă el de sarea ta. Dar flexibil fiind şi auzindu-te că te sinucizi, păi stai mă uşurel, că găsim noi soluţii, nu tre' să mergem la extreme.

-Mă, voi ăia de-acolo, băgaţi sarea-n frigider.
-Pai stai şefu', să trăiţi, că nu e bine, prinde umezeală, după aia nu mai curge cum trebuie prin găurele etc. Nu mai zic că ăsta ţine frigideru'-n dormitor, îl trage pe şenile de acolo de fiecare dată când îşi pune sare în mâncare!
-I-auzi Gicule..
-Ba curge şefu', pe onoarea mea, cum, plus că dintotdeauna am tras frigiderul din dormitor şi mâncarea era la fel de bună!
-Mă băieţi mă, lăsaţi-o dreq de treabă, hai mă, băgaţi sarea-n frigider, duceţi frigiderul în dormitor că se sinucide ăsta, şi n-am chef acuma, hai să trăim cu toţii că aşa-i cel mai bine. Şi să nu vă mai aud cu căcaturi de-astea că am şi eu treabă..

Mmmm.. ce dulce-i victoria.. neexistând niciun război, da nu contează. Ce rânjet interior stăvilit de la exteriorizare.. taci că-i bine.

Bine mă. Fie, sarea-n frigider. Adu frigiderul. Hai să punem sare. Staţi! Păi voi cum puneţi sare? Păi cum dreq să punem, scuturăm solniţa deasupra mâncării. Păi cum, direct, aşa? Nooo, staţi că v-arat eu cum se pune sare: apucaţi solniţa cu mâna dreaptă, duceţi mâna pe după cap iar cu mâna cealaltă bateţi uşor pe fundul solniţei, aşa.. C-aşa-i bine!

Am făcut puţină febră..

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-08-08T02:34:27+03:00

Sunt unii oameni care pur şi simplu-s ieşiţi din tipare. Mai ne-normali ca să zic aşa, dar nu anormali şi nici foarte ciudaţi. Că fiecare om e ciudat în felul lui. Dar pur şi simplu asa e firea lor, să fie.. altfel. :)

Un tip, trecut de 35, cu tabieturi foarte stricte, ce umblă numai în papucei prin casă, hălăţel, cafeluţa numai cu 2 linguriţe de zahăr, abonat la ziar şi foarte firav de felul lui (dacă ar fi nevoie vreodată să mute un şifonier de colo colo s-ar odihni juma' de zi după) - povestea altuia:

-Am făcut aseară puţin sex cu soţia şi cred că am făcut niţică febră, aşa, mă dor puţin muşchii de la picioare, nu ştiu ce să fac, trebuie să văd ce medicamente aş putea lua...

Şi în timp ce-i povestea celuilalt, pe stradă fiind trec pe lângă nişte muncitori, zidari, din ăia cu ştate vechi şi trecuţi prin viaţă, care luau şi ei prânzul undeva mai la umbră şi care l-au auzit:

-Nepoate, ad-o la noi dacă ţi-e greu, că noi nu facem febră, suntem învăţaţi cu greul, hă hăă hăăăă..

Shaorma cu de toate

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-08-07T21:39:38+03:00

Cât de primitiv.. Vai, deci mi se face-o greaţă când aud.. şi nu-mi imaginez decât o grăsancă de-aia cu capul mic şi curu' mare, molfăind de zor cu gura plină de shaorma, nişte varză ieşindu-i printre buze şi un pic de maioneză prelingându-i-se în colţurile gurii.. minunat!

Cum adică shaorma cu de toate? Cu de toate frate, să mâncăm, să ne săturăm, să ne simtem bine! Că mi-e foame! Ok, ţi-e foame, da' grăsimi, colesterol, alea alea.. Ce vorbeşti mă, bagă acolo, să fie, că tot preţul ăla îl are!

Adică poa' să-i pună orice acolo. Nu să-i precizeze un anumit sos (ex. picant) şi fără maioneză, sau cu maioneză şi mai puţină varză etc. Nu! Şi gem de la papanaşii de-alături dacă se poate, nişte frişcă dacă e la-ndemână, bag-acolo, nu contează, mai repede să fie!

Vreau să mă fac pentru o zi shaormar. Ca atunci când aud "cu de toate", să pun şi nişte căcat acolo. Păi ce faci dom'ne? Păi n-aţi spus cu de toate? V-am pus maioneză, ketchup (din amestecul cărora a ieşit un cârmâz) şi am spârcâit aici şi nişte ciocolată, să dea niţel gust, că avem din belşug. Hai, că nici n-ai să simţi, eventual îţi rămâne puţin printre dinţi.. Poftă bună!

Cât consumă?

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-08-03T22:44:02+03:00

Ce motor are şi cât consumă? E întrebarea cocalarului care merge cu tramvaiul şi ocazional mai pică prin bmw-ul unuia sau mercedesul altuia. Da' ce importanţă are? Păi nu, da' întrebam şi eu.. Păi ai întrebat şi data trecută. Sunt sigur că-i întrebi pe toţi. Faci vreo statistică ceva?

Nu. El vrea să audă cifre mari. Îi place să calculeze. Să compare. Să analizeze. Cât l-ar costa pe el benzina pe lună. Să se mire pe ce aruncă alţii banii. Mamăăă, cât consumă.. Ca şi cum te-ai uita prin reviste, la vedete. Ce pantofi sau poşetă şi-a mai cumpărat nu ştiu cine. Indivizi de genul ăsta fac "wow" la un nivel foarte scăzut. Dacă le spui că cineva (fără sa fie NASA) a construit o navetă cu care poţi ajunge pe orbită, nici n-ar pricepe ce-i spui. L-ai obosi. Şi ce-i mai grav e că l-ar vota pe Dan Diaconescu preşedinte!

Acatiste online

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-08-03T08:20:42+03:00

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte...

Pentru că noi, păcătoşii suntem prea ancoraţi în viteza realităţii de zi cu zi, goana după supravieţuire mâncându-ne tot timpul şi întru completarea internetului unde zice-se că găseşti tot ce vrei, cei de la crestinortodox.ro s-au gândit să ne faciliteze legătura cu cele sfinte (Doamne-ajută!) aducându-ne la un click distanţă un formular pentru acatiste online, punând un banner (mare cât capul) în sensul ăsta, chiar pe prima pagină.

Păi era exact ce ne lipsea. Spuneţi-mi voi mie, cum puteam eu să fac să-mi ajungă pomelnicul pe buzele unui popă grăbit, rostit în viteză şi neinteligibil fără să ajung nas în nas cu el? Să fie şi pomelnicul meu pomenit acolo... Unde acolo? Eh, acolo, ce mai contează..

Observăm că încă de pe prima pagină ne e prezentat un buton mare (cu îndemn la acţiune pe el, bineînţeles), "Trimite un pomelnic acum". Hai să trimitem, maică...

Pasul 1: Să alegem un pomelnic. Acatist, Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu ba chiar şi Parastas. Nu ştiu de ce, dar când aud cuvântul Parastas nu-mi vin în minte decât babe îmbrăcate în negru în jurul unei mese lungi, molfăind la ciolan. Cu pilaf. Şi vin turnat în pahare de plastic. Observăm la ce e bun un acatist, pentru reuşita la examene, da? Nu te-ajută cu nimic să-nveţi, ca ultimul păcătos, dă un acatist acolo şi-ai trecut cu brio. Hai, maică, un Sfântu Maslu acolo, că am auzit că face bine. La ce? Habar n-am...

Pasul 2: Datele personale, să ştie şi ăştia cu ce proşti au de-a face plus lista nenorociţilor aflaţi în suferinţă, care (crezi tu că) au nevoie de ajutor. Dom'ne, mi se oferă toate condiţiile! Ăştia s-au gândit la toate. Selectez şi pentru ce perioadă vreau.. Super! Ia să alegem pentru o săptămână.

Hopa! Ce-mi apăru mie lângă select acolo, după ce-am ales perioada? Păi ce să-mi apară, un prim semn al celor lumeşti, un linkuşor mic mic mic cu "vezi preţurile". A, păi ce credeai fratele meu, că popii îţi bolborosesc pomelnicul pe gratis? Noo.. Ia uite, pentru o zi - 1 EUR, o săptămână 6 EUR, o lună - 24. Vai de mine, stai să schimb moneda, că de-atâtă credinţă oarbă nu prea ştiu eu cum e cu EUR, nu mai ştiu cursul, să-mi spună cineva în LEI. Păi vezi că ai sus în dreapta de unde schimbi moneda.

A, da? Ia să vedem.. CAD, EUR, GBP, USD. Ce-s astea maică? Păi monedele, maică. Păi unde-s LEII, ţi-am zis să-mi arăţi în LEI, RON parcă le zice.. LEI? Noi aici lucrăm cu valută mamaie, auzi tu la ea, lei. Ne crezi papagali, sau ce? Vrei să trimiţi acatistul sau nu?

Pasul 3: Să aleg la ce mânăstiri să mi se pomenească pomelnicul. Astea-s nişte mânăstiri care-au înţeles ce-i aia economie de piaţă şi marketing. Pun pariu că preoteasa se ocupă de PR.

Pasul 4: Date de facturare. Aoleu, maică, aşa pe faţă? Ştiu şi eu că se plătesc pomelnicele, în biserică, la pangar, da' parcă acolo mă scobeam de ceva mărunţiş şi rezolvam.. Aici tre' să-mi trimită factura, i-auzi, nici nu ştiam că se dau facturi pentru aşa ceva.

Pasul 5: Afişează sumarul - poate-ai uitat pe careva să-l treci în pomelnic

Pasul 6: Plăteşte online? Îu, maică! Eh, aici e partea lumească a poveştii. Păi mamaie, pe lângă cele sfinte, gurile noastre nu trebuie să mănânce o chiftea acolo? Hai, nu te mai codi atâtă, marcă banu' că te ia mama dreq' acuma! Cumperi sau nu acatistu'? Crezi că dincolo-i mai ieftin? Dacă nu cumperi atunci ieşi dreq' de pe pagina asta că văd că nu eşti în target. Şi să arzi în flăcările iadului, auzi?

Aştept cu deosebit interes acatiste cu care să arunc cu necaz si ghinion în stânga şi-n dreapta. Acatiste pentru rata la bancă, cum de nu s-au gândit încă? Să nu te mai sune ăştia..

P.S. Gata, m-am reapucat de scris

Cireşe "fără carne"

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-06-17T01:45:18+03:00

Mă distrează mereu când văd pe etichetele de pe grămezile cu cireşe specificat cu litere mari "fără carne". Dar de fapt îmi dau seama că nu e deloc de râs.

Cum adică fără carne? Adică fără carne. Adică nu are carne fratele meu, ce nu e clar? Nu are viermi în ele. A, nu, că nu la asta mă refeream. Întrebarea mea de fapt era: în epoca noastră încă se mai găsesc pe tarabe cireşe "cu carne"? A, bineînţeles, cum să nu, oferta e largă - pentru toate gusturile. Cu cărniţă mai subţirică, mai suculentă, cum pofteşte fiecare. Ba chiar sunt mai scumpe cele cu decât cele fără. Aoleu, cum aşa?

Păi da. Un kil de cireşe "cu carne", costă 5 RON, dar arunci 1/3 din ele. Un kg de cireşe "fără carne", costă 7 RON şi într-adevăr nu au. Plus că sunt şi mai bune, cred că sunt alte soiuri (nu mă pricep). Eh, de fapt plăteşti 5 RON pentru 0,66 kg de cireşe cu carne, ceea ce înseamnă 7,57 RON pentru un kil. Nu mai zic de nervii făcuţi când le mănânci sau de încurajarea comercianţilor de a le vinde în continuare. Ce vrei să facem fratele meu, dacă lumea cere? dacă lumea cumpără?

99 de canale

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-06-13T04:41:28+03:00

Mi-aduc aminte când începuseră românii să-şi ia televizoare color, prin '92, '93, toată lumea se lăuda. Mi-am luat televizor color GoldStar. Sau Freedom Star. Mi-am luat televizor color Nei, cu 99 de canale. Toţi ţineau să precizeze că au 99 de canale.

-99?
-Da.
-Wow! Atât de multe.. Nu cumva ai 100?
-100? Nu, că sunt 99.
-Ba 100 ai, prostule, că ai şi canalul "00", în care bagi video să te uiţi la caseta porno care circulă din casă-n casă prin tot satul..

Caseta de la nuntă

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-06-13T02:25:52+03:00

Unul dintre lucrurile pe care le urăsc cel mai mult pe lumea asta e să mă duc la prieteni/cunoştinţe/diverşi pe-acasă şi să-mi pună "la video" caseta de la nuntă.

-Aa, ce bine c-ai venit, hai să ne uităm la caseta de la nuntă..

Aoleuu.. păi stai mă frate, că parcă am fost la nunta ta.. Da, da' hai să-l vezi pe-ăla cum dansa, pe-aialaltă cum se scălămbăia şi pe naşu' cât de beat era..

Off.. Şi stau chinuit pe un scaun - nici băutura nu-mi mai intră - şi mă uit.. şi mă uit.. auzi da' poze n-ai? Ba am, stai că ne uităm la ele după ce vedem caseta.

Doamne! Şi filmul e abia la început, acum e slujba de la biserică. Şi nu poţi să le zici nimic, e nunta lor, e momentul lor de fericire, la fel de important ca naşterea şi moartea, e momentul în care s-au simţit împăraţi.

Ok, da' eu cu ce-am greşit? Să mă uit ore în şir la un video filmat de un ameţit care mişcă camera aia pe toţi pereţii? Derulează să văd mireasa (asta în cazul în care n-am fost la nuntă) şi-nchide televizorul, dă-l dreq. Lasă cât a băut naşu' atunci, hai să vedem ce bem noi aici, acum.

În sfârşit s-a sfârşit.. EuroVision!

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-05-30T05:43:03+03:00

Cineva mă anunţă ca fapt divers că s-a terminat EuroVisionul. Aoleu! Da? Păi bine că-mi zici acum, de ce nu mi-ai zis înainte de a începe? Acum totul e pierdut.. ce mă fac, ce mă fac..

Păi ce să fac, cum îmi zicea maică-mea când eram mic, m-apuc de cur şi sar în sus. S-a terminat EuroVisionul. Ce este EuroVision? Un concurs? Un loc de afirmare pentru artişti? Un spectacol extraordinar care abia aştepţi să înceapă?

Nu! EuroVision este un spectacol ceva care personal abia aşteptam să se termine. EuroVision este o maşinărie de făcut bani. Mai exact una în plus. Cum funcţionează? Se strâng de-alde no-name de prin Europa (no offence Paula Seling), sunt puşi să cânte pe o scenă, se adună public ca să nu fie sala goală, se cumpără mediatizare ca să vadă tot europeanul - de la care se cere bani. Păi cum cerem bani? Păi nu ştiu, ne gândim, a, stai, îi punem să voteze!

Eu ca telespectator ar trebui să mă uit la EuroVision, să savurez frumoasele melodii ce se cântă acolo, apoi (fiind foarte dornic de a-mi da cu părerea) să votez. Prin SMS. Care costă nu ştiu cât. Pare ok, ce să zic. Adică EuroVision îmi vinde mie entertainment pe care eu îl plătesc cu SMS-uri. Dar doar dacă vreau, nu mă obligă nimeni. Tot ce-mi rămâne de făcut e să mă bucur de show. Şi vai, cât de frumos este spectacolul... ce de artişti la un loc, ce de muzică bună.. cât divertisment.. trezeşte-te bă, că ai adormit cu televizorul aprins!

Procesul de fapt e următorul: eşti agasat de reclame cu EuroVision, înainte de a începe. Îţi sunt mâncaţi nervii de cei din jurul tău când vorbesc excesiv despre el. Ţi se prezintă un spectacol fad. Pierzi timp uitându-te la el. Pierzi bani trimiţând SMS-uri. Ţi se bagă publicitate în ochi de către televiziunea care transmite. Pierzi bani cumpărând albumul trupei preferate (aşa ar fi de bun simţ). Îţi mănânci nervii că în săptămâna ce va urma toate ziarele vor vorbi despre EuroVision, iar când vrei să te ştergi la c-r cu ele te zgârie colţul de la "V".

Deci ce-nseamnă EuroVision:

Reclamele de dinainte
Nervi mâncaţi de discuţii
Timp pierdut cu discuţii
Timp pierdut cu vizionatul
Bani cu SMS-uri
Publicitatea băgată-n ochi în timpul vizionării
Bani pe albumele cumpărate după, dacă se cumpără

= bani

Chiar dacă nu scoţi niciun ban din buzunar, EuroVision tot te poluează, prin nervii măcinaţi, timpul mâncat şi publicitatea vârâtă-n ochi. Mersi, da' nu-s în target. Sunt atâtea lucruri mişto/utile pe internet de nu-mi ajunge o viaţă să le văd pe toate, de ce aş pierde timpul cu EuroVision?

Un lapte

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-05-30T00:31:33+03:00

Mor. Deci mor! Cum mă te duci la cumpărături şi-ţi notezi:

Un lapte / doi lapte
măr
banană
un fanta

Păi îmi vine să vomit şi-mi piere pofta de mâncare instant, când, încercând să declin corect, îmi vine în minte "un lapte / doi lapţi". Laptele nu se mai ia la cutie? Sau cu sticla? Cu litrul? Cum adică "măr"? Adică iei un măr şi mergi cu el spre casă aruncând aşa cu el în sus? Nu iei şi tu acolo un kilogram de mere? Sau juma' de kil măcar.. Iei un măr... Sau o banană.. măcar două, una o mănânci şi una o distrezi.

Mâine-poimâine o să cerem "un ţigări".

Eşti dinamovist?

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-05-30T00:02:03+03:00

Mă duc în seara asta la non stopul de la mine din cartier şi trec pe lângă 3 oameni, la vreo 45-50 de ani, cu berea-n mână şi sămânţa-n dinţi:

-Auzi mă.. şi-i zic: mă p-la, mă Jenică mâncaţ-aş p-la ta, ascult-aici la mine, păi tu eşti dinamovist mă p-la, te pui în mintea lui că aţi pierdut la Vaslui, lasă-l în pace mă, că ţi-am zis că n-o să-l bage pe p-la ăla de [..insert nume fotbalist here..], păi ei când au pierdut cu..

..şi deja m-am depărtat şi n-am mai auzit. Da' observaţi ce preocupări au oamenii, da? O fi pierdut Dinamo la Vaslui, iar Jenică s-a dus la vreun suporter de-al echipei adverse să-i dea în cap.. Criză, guvern, bugetari?.. Ce tot îndrugi mă acolo, dacă a pierdut Dinamo ţi-o dă Jenică la pifometru de nu te vezi, e clar?

Merţedes Benţ

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-05-27T01:40:17+03:00

Mor cu ăştia care în anul 2010, secolul 21, mileniul III, ÎNCĂ se mai cacă pe ei pronunţând merţedes în loc de românescul mercedes. Ce naiba ne place atâta prosteală nu ştiu.. Zic de ăia care ţin neapărat să pronunţe aşa, şi nu de cei care de ex. au stat 20 de ani în Germania şi s-au obişnuit aşa. Ok, ştiu şi eu că în limba germană "c" se pronunţă "ţ" în habar n-am ce situaţii, substantivul Mercedes reprezentând unul din cazuri, dar prefer să folosesc varianta românizată. De ce? Că aşa s-a-ncetăţenit, aşa pronunţă toată lumea, aşa te înţelege toată lumea, cum naiba să fiu eu mai albastru când dacă mă cac pe mine mă fac maro?

Dar nu. Sunt unii mai deştepţi decât restul. Ei trebuie să pronunţe merţedes, cu uşor accent pe ţe (pentru a şi atrage atenţia interlocutorului că nu ştie pronunţia corectă a substantivului) deoarece: (şi-aici intră mai multe tipuri de oameni)

aşa au auzit la Germania
aşa au auzit la alţii care au venit de la Germania
aşa li se pare cool
vor să arate că şi ei ştiu că în germană "c" se pronunţă "ţ"
or fi ţâţâiţi

Unii din ei, când spun "merţedes", mijesc şi puţin ochii, băgând o privire din aia pierdută, ca şi când ar vorbi despre vreo filozofie adâncă, adică dom'ne, când spui merţedes nu poţi s-o spui oricum, cu ochii mari cât cepele, înseamnă că te miri, eşti prost şi n-ai mai văzut. În schimb, prin mijirea uşoară a ochilor şi pierderea privirii arăţi că ştii tu despre ce vorbeşti, mai multe decât laşi să se cunoască, eşti familiarizat cu marca şi te învârţi prin cercuri elevate, unde "merţedesul" e ceva banal. Vai câtă prostie!

Cuvântul merţedes reprezintă snobismul la îndemână al omului prost, în special al celui care n-are un mercedes la poartă. A-ncercat omul să facă ceva în viaţă şi a văzut că munca-i grea. După aia a încercat nişte combinaţii şi nu l-a băgat nimeni în seamă. Când s-au dat credite cu buletinul a fost primul care şi-a făcut. S-a terminat şi şmecheria aia - singurul lucru care i-a mai rămas e să spună merţedes în loc de mercedes. Nu mai are cu ce altceva să iasă în evidenţă.

Păi asta era la modă în anii '90 mă, băshitu' dreq, când se întorceau ăia din Germania şi se dădeau mari faţă de tine că tu nu ştii cum se pronunţă, iar ei deja vezi Doamne ştiau a vorbi nemţeşte.. Ia adu-ţi aminte, nu erau tot ăia care-ţi aduceau ŢEDE-uri, să vezi şi tu cum arată, că pe-aici încă nu se găseau?

Învaţă engleza cu tupeu

jordas@windowslive.com (Jordaş) — 2010-05-06T01:40:43+03:00

-Auzi bey, sjmekere, te dai la mine? Zi mă, te dai la mine? Ai tupeu în tine? Tu ştii cine sunt eu? N-ai auzit de mine? Măăăă, că dacăţ-i dau o palmă cu picioru acuma.. Adik yo vreau s-ănvăţ engleză aicişea şi tu... Păi când m-or prinde la furat în anglia să ştiu şi eu să spun "Hau ar iu hau hau". 'Caţa-ş! Ce mă, ejti szmardoi? Vinon-coa să moară mama! Hait! Tuvă muman cur! I-al! Dăi! Învaţă engleza! Şi germana! Aine klaine lupu lainen!