iPhone & youTube
Flintstone Virgilică
Facebook: definiţie
Tu cum l-ai defini?
D'ale programatorilor
Corporaţia
Uneori mă întreabă lumea: "Centaure luminos, dar de ce ne înveţi tu cum să mîrlim pintenog la rărunchi toate categoriile ăstea de femei pe care în mod normal nu am vrea să le tuflim, pentru că e agravante?" Moment în care eu felicit interlocutorul că are responsabilitatea unui vocabular zglobiu, şi îi răspund simplu:
Pentru că asta înseamnă să fii vânător adevărat. Nu vânezi tot timpul fazan. Vânezi şi jder, şi dihor, şi gheonoaie, şi coţobag. Vânezi până şi dropie dacă găseşti. Vânătorul adevărat pune ochiul pe muiere, identifică clar ce vrea aia de la viaţă, ce visează de la un bărbat, şi simulează că e exact chestia aia până o fute. Şi dacă joci la categoria ţanţoşă, nu te dai bătut până nu-ţi iese. Că pula mea, toată lumea are nevoie de hobby-uri. Şi doar nu o să ne apucăm de colecţionat timbre.
Şi corporatista are şi ea avantajele ei, pe lângă multele dezavantaje. În primul rând, are curul tare. Cam pătrăţos, dar tare de la stat pe scaune proaste de la IKEA juma' de viaţă. Al doilea e că-s stătute. Chiar dacă se fut des, tot stătute sunt. Mediul ăla corporatist mizerabil, cu sculat la ore fixe, cu toată munca aia fără suflet, cu aruncat cafele sub nas, cu birocraţie cretină, şefi agasanţi şi mii de alţi factori care fac din om un vierme fără valoare şi speranţă pur şi simplu stâlcesc orice urmă de sexualitate în fiinţa feminină. O strîng ca pe un arc într-o menghină. Şi dacă-i dai drumu' de acolo vreo juma' de oră nici n-o să-ţi vină să crezi cum se fute. Se prăvăleşte în pulă ca vaca-n păpuşoi. Fute cu o disperare pe care doar o creatură cu spiritul complet înfrânt o poate face.
L'hiver sur la ulitza
Câte-un rrom, pe urmă doi.
Franţa pusă e pe sfadă,
Şi ni-i dă pe toţi grămadă,
Înapoi.
Nu e cuşer, dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni ţipând,
Şi se-mping şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.
Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.
La ghişeu
- Puşcas Marin.
- Ocupaţia?
- Puşcas marin.
Luna de miere
-Mami, voi unde aţi fost în luna de miere?
-Hmm, întreabă-l pe tati...
-Tati, unde-aţi fost în luna de miere?
-Nicăieri tati, nicăieri..
-Păi de ce n-aţi fost nicăieri?
-Hmm - mustăceşte ta'su - întreab-o pe mami!
The Digital Story Of The Nativity :)
Pe cine pariem?
Diferenţa dintre ei şi OTV e că la ei nu dansează încă nimeni pe mese. Acum văd că din ce în ce mai des îşi împart ecranul să încapă cât mai mulţi odată:
Ia uită-te la ei... zici că-s nişte câini din ăia la curse, hămesiţi, care aşteaptă să se deschidă uşile să se năpustească după ciolan.. Când îi văd împărţiţi aşa îmi vine să pariez.. Mi-e şi frică să deschid o şampanie în sufragerie să nu creadă că le-am dat startul şi să-mi iasă din TV!
Îmi sunt simpatici, şi Gâdea şi Mircea Badea. Gâdea că e un copil printre atâtea hiene care-i vin pe la emisiune, Badea că e haios şi scoate numai teorii conspirative din el. Cu toate astea n-or să reuşească în veci - cel puţin în ceea ce mă priveşte - ce şi-au propus cu emisiunile lor: să-mi influenţeze votul.